Cuvinte cheie: P

Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating, Lista filme Încearcă și : - trofeea.ro

Cuvinte cheie: P

Dacæ istoriaultimilor cincizeci de ani ai artei ne învaflæ ceva, atunci cu siguranflæ cæ ea ne spune cæ o artæ detaøatæ delumea socialæ e liberæ sæ meargæ unde vrea, numai cæ nu are unde sæ meargæ. If we are to learn any lesson from the history of the pastfifty years of art, it is surely that an art unattached to the social world is free to go anywhere but that it has nowhere to go.

Ciprian Mihalifrom biopolitics to security politics Ontologia prezentului. Dorobanflilor, 12, Cluj-NapocaTel. Preluarea neautorizatæ, færæ acordul scris al editorului, a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituieo încælcare a legii copyrightului.

Øtim cæ suflarea noastræ nu are-nceput øi nu se va opri niciodatæ,însæ, dincolo de toate, ne putem închipui crearea lumii øi sfîrøitul ei. Apollinaire, Les peintres cubistes Alergicæ la orice reîntoarcere la magie, arta ia parte la øi e parte a dezvræjirii lumii, pentru a folosi sintagmalui Max Weber. Ea este indisolubil legatæ de raflionalizare. Mijloacele øi metodele productive pe care arta leare la dispoziflie provin în totalitate din acest nexus.

Theodor Adorno O distanflæ de douæzeci de ani ne desparte de momentul istoric al artei conceptuale. Este o distanflæ care nepermite øi, totodatæ, ne obligæ sæ examinæm istoria acestei miøcæri dintr-o perspectivæ mai cuprinzætoare decîtaceea a concepfliilor desfæøurate de-a lungul decadei în care a apærut øi s-a manifestat aproximativ din pînæ la dispariflia sa temporaræ, în Pentru cæ o istoricizare a artei conceptuale reclamæ, înainte de toate,o clarificare a extinsei game de poziflionæri adesea conflictuale øi a tipurilor de cercetare reciproc exclusive generateîn decursul aceastei perioade.

Alain de Botton on Pessimism

Fiindcæ, în acest punct,orice istoricizare trebuie sæ ia în considerare ce tip anume de întrebare poate pune sau cærei întrebæri poatespera, legitim, sæ-i ræspundæ o abordare istoricæ a artei — bazatæ, de obicei, pe studiul obiectelor vizuale —, încontextul practicilor artistice care au insistat în mod explicit sæ fie tratate în afara parametrilor de producere aobiectelor perceptive, ordonate formal øi, cu siguranflæ, în afara acelora ai istoriei øi criticii de artæ.

Øi, în plus,o asemenea istoricizare mai trebuie sæ interogheze øi valabilitatea obiectului istoric, adicæ motivaflia de a redescoperiarta conceptualæ din perspectiva sfîrøitului anilor dialectica ce leagæ arta conceptualæ, dreptcea mai riguroasæ eliminare a vizualitæflii øi a definifliilor tradiflionale ale reprezentærii, de aceastæ decadæ a uneirestauræri destul de violente a formelor artistice tradiflionale øi a procedurilor de producflie. Se întîmplæ, desigur, în cubism ca, pentru prima datæ în istoria picturii moderniste, elemente ale limbajului sæiasæ programatic la suprafaflæ în interiorul cîmpului vizual, într-un proces care poate fi privit Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating o moøtenirea lui Mallarmé.

Øi tot aici se instituie o paralelæ între nou-apæruta analizæ structuralistæ a limbajului øi examinareaformalistæ a reprezentærii. Însæ practicile conceptuale au trecut dincolo de o asemenea cartografie a modeluluilingvistic asupra modelului perceptiv, distanflîndu-se de spaflializarea limbajului øi temporalizarea structurii vizuale.

Întrucît ceea ce-øi propunea, prin natura sa, arta conceptualæ viza înlocuirea obiectului experienflei spafliale øiperceptive doar printr-o definiflie lingvisticæ lucrarea ca propoziflie analiticæ întâlnește persoane compatibile din sovata, ea a reprezentat astfel atacul celmai plin de consecinfle asupra statutului acestui obiect: vizualitatea sa, statutul sæu de marfæ øi forma sa de distribuflie.

Confruntîndu-se, pentru întîia oaræ, cu întregul øir al implicafliilor moøtenirii lui Duchamp, practicile conceptualeau reflectat, în plus, asupra construcfliei øi rolului sau morflii autorului la fel de mult pe cît au redefinit condifliilereceptærii øi rolul spectatorului.

Astfel, ele au realizat cea mai riguroasæ investigare a convenfliilor reprezentæriipicturale øi sculpturale din perioada postbelicæ, dublatæ de o criticæ a paradigmelor tradiflionale ale vizualitæflii.

Încæ de la început, faza istoricæ în care s-a dezvoltat arta conceptualæ cuprindea un asemenea set complex deabordæri care Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating opuneau unele celorlalte, încît orice încercare de evaluare retrospectivæ trebuie sæ ignore ræsunætoarelevoci în special cele ale artiøtilor înøiøi ce pretind respect faflæ de puritatea øi ortodoxia miøcærii.

BUCHLOH este istoric de artæ, recunoscut internaflional ca unul dintre cei mai importanfli exegefli de astæzi ai artei de dupæ Pentru a istoriciza acum arta concept pentru a folosi termenul aøa cum a fost næscocit, înde cætre HenryFlynt 1e nevoie, aøadar, mai mult decît de-o simplæ reconstituire a figurilor celor care s-au autoproclamat actoriprincipali ai miøcærii sau de vreo supunere øcolæreascæ faflæ de puritatea intenfliilor øi operafliilor pe care au decretat-o.

Din acest motiv am înlocuit peste tot,simultan, termenul «operæ» cu propoziflie artisticæ. El a scris unul dintre primeleeseuri despre Dan Flavin de fapt, este un text-colaj alcætuit din citate puse laolaltæ, fiecare legate într-un fel saualtul de opera lui Flavin.

Intitulatæ Working Drawings and Other Visible Things on Paper Not Necessarily Meant to Be Viewed as Art la School of Visual Arts, înexpoziflia s-a bucurat de prezenfla majoritæflii artiøtilor minimaliøti øi, totodatæ,de cea a cîtorva artiøti postminimaliøti øi conceptualiøti, care pe-atunci erau încæ necunoscufli.

Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating femei sexy care caută bărbați din Oradea

Deøi nu ar trebui supraestimatæ importanfla unor asemenea articole dar nici nu artrebui subestimatæ pragmatica unui asemenea stil de prezentareintervenflia lui Bochner a inifliat în mod evidento transformare atît a formatului, cît øi a spafliului expozifliilor.

Ca atare, ea indicæ faptul cæ tipul de transformarea spafliului expozifliei øi a dispozitivelor prin care este prezentatæ arta, care a fost dus pînæ la capæt doi animai tîrziu prin expozifliile øi publicafliile lui Seth Siegelaub de exemplu, The Xerox Bookdevenise deja o preocuparecomunæ a generafliei de artiøti postminimaliøti.

Într-un cuvînt, eunu væd deocamdatæ vreo sintezæ între ideologie øi poezie prin poezie înfleleg, în mod foarte general, cæutareasensului inalienabil al lucrurilor. De exemplu,forma extremæ de pozitivism perceptiv autocritic a lui Reinhardt mersese prea departe pentru majoritatea artiøtilorde la Øcoala din New York øi, cu siguranflæ, pentru apologeflii modernismului american, în principal Greenbergøi Fried, care construiseræ o paradoxalæ dogmæ a transcendentalismului øi criticii autoreferenfliale.

Pe de altæ parte,Reinhardt a fost la fel de zgomotos ca øi ei — dacæ nu øi mai mult — în ofensarea preopinenflilor, altfel spus, atradifliei duchampiene. Ræu famafli. Cage, Cunningham,Johns, Rauschenberg. Mai mult,chiar aduse dintr-o perspectivæ contraræ, argumentele critice care însofleau asemenea lucræri negau în modsistematic principiile øi funcfliile tradiflionale ale reprezentærii vizuale, construind litanii de negare surprinzætorde asemænætoare.

Tudor Opris - Enciclopedia lumii vii

Dupæ o atentæ apreciere, am ajuns la concluzia cæ nu existæ nimic în aceste picturi care sæ nupoatæ fi schimbat, cæ ele pot fi privite în orice luminæ øi cæ nu sînt distruse de acfliunea umbrelor. Orbul poate iaræøi vedea; apa e bunæ. Apoi am ajuns la idee. Totuøi, ar trebui7 fost, desigur, prefigurat, de asemenea, de practica lui Duchamp. Înel a angajat un notar pentru a legalizao declaraflie de autenticitate în privinfla lucrærii sale din L. Ceea ce era probabil încæ o manevræ pragmaticæ alui Duchamp deøi, cu Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating, una din seria celor care-i provocau plæcerea de-a observa estomparea temeiurilorprin care se legitima definiflia operei de artæ doar ca abilitate manualæ øi competenflæ vizualæ urma sæ devinæcurînd una din træsæturile constitutive ale dezvoltærilor ulterioare ale artei conceptuale.

Influenflînd, cu siguranflæ,certificatele eliberate de Piero Manzoni —ce defineau persoane sau pærfli ale persoanelor ca operede artæ, pe o duratæ limitatæ ori pe durata întregii viefli, putem regæsi, în acelaøi timp, aceeaøi træsæturæ øi în certificatelelui Yves Klein, care alocau zone de sensibilitate pictorialæ imaterialæ diferiflilor colecflionari care le achiziflionau.

Dar aceastæ esteticæ a convenfliilor lingvistice øi a contractelor juridice nu se limiteazæ la negarea validitæflii atelieruluiestetic tradiflional, ci anuleazæ øi estetica producfliei øi a consumului, care mai guvernau încæ arta pop øiminimalismul.

Tot aøa cum critica modernistæ øi prohibiflia ultimæ a reprezentærii figurative devenise, în prima decadæ a secoluluiXX, legea — cu un rol dogmatic crescînd — a producfliei picturale, øi arta conceptualæ instaurase acum, caregulæ esteticæ indepasabilæ a sfîrøitului de secol XX, interdicflia oricærei vizibilitæfli.

Aøa cum readymade-ul negasenu doar reprezentarea figurativæ, autenticitatea øi auctorialitatea, odatæ cu introducerea repetifliilor øi a seriilor de exemplu, legea producfliei industriale pentru a înlocui estetica de atelier a originalului artizanal, arta conceptualæajunge sæ disloce chiar øi acea imagine a obiectului produs în serie øi a formelor sale estetizate din artapop, înlocuind o esteticæ a producfliei øi consumului industrial cu o esteticæ a organizærii administrative øi juridiceøi a validærii instituflionale.

În mod caracteristic, referinfla la arhitecturæ, indiferent în ce formæ, ar fi fost de negîndit în contextul formalismuluide tip american øi al expresionismului abstract sau, nu mai puflin, în cadrul esteticii europene postbelice ,pînæ la începutul anilor Devotamentul faflæ de o esteticæ privatæ a experienflei contemplative, culipsa ei concomitentæ de orice reflecflie sistematicæ asupra funcfliilor sociale ale producfliei artistice øi asupra publiculuilor real øi potenflial, a Face?

i cuno? tin? a cu un tip pe Facebook, de fapt, orice explorare a interdependenflei producfliei arhitecturale øiartistice, fie chiar øi în formele cele mai superficiale øi comune ale decorului arhitectural.

În ianuarie anul primei expoziflii retrospective Duchamp din America, desfæøuratæ la Pasadena ArtMuseumRuscha, un artist relativ necunoscut din Los Angeles, a decis sæ publice o carte intitulatæ Twenty-SixGasoline Stations. Pe cît de mult a fost cartea, modestæ ca format øi producflie, de îndepærtatæ de tradiflia cærflilorde artiøti, pe atît de mult se opunea iconografia sa fiecærui aspect al artei americane oficiale din anii øi de laînceputul anilor moøtenirea expresionismului abstract øi a picturii de cîmp cromatic [Color Field painting].

Totuøi, cartea nu era atît de Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating de reflecflia artisticæ a generafliei nou-apærute, dacæ ne amintim cæ, în urmæcu un an, un artist Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating din New York, pe nume Andy Warhol, expusese la Ferus Gallery un aranjamentîn serie de douæzeci øi douæ de matrimoniale femei cauta barbati fălești, înfæfliøînd cutii de conserve Campbell Soup, aranjate ca niøteobiecte pe raft.

Cu toate cæ atît Warhol, cît øi Ruscha au acceptat un concept al experienflei publice inerent,færæ putinflæ de scæpare, condifliilor de consum, ambii artiøti au modificat modul de producflie, precum øi formade distribuflie a operei lor, astfel încît un alt fel de public era, eventual, vizat.

Încearcă și :

Ediflii ale acestei lucræri vor fi publicate periodic,într-o varietate de moduri tematice: « Aøa cum cærflile lui Ruscha au deplasat organizarea formalæ a reprezentærii, modul de prezentare însuøi s-a transformatøi el: în loc sæ detaøeze imagistica fotograficæ sau tipæritæ din sursele culturii de masæ øi sæ transformeaceste imagini în picturæ aøa cum au practicat-o Warhol øi artiøtii popRuscha expunea acum direct fotografia,într-un mediu pictural adecvat.

Aceastæ loialitatefaflæ de o abordare inexpresivæ, anonimæ, amatoristicæ a formei fotografice corespunde exact opfliunii iconograficea lui Ruscha pentru banalul arhitectural.

Astfel încît, la toate cele trei niveluri — iconografie, formæ reprezentaflionalæ,mod de distribuflie —, formele date ale obiectului artistic nu mai apæreau ca acceptabile atîta timpcît se situau pe pozifliile lor specializate øi privilegiate prin tradiflie.

  • Dating femei Diego.
  • Femei frumoase care cauta barbati pentru o noapte zimnicea
  • Мы бы хотели, Олвин,-- произнес он достаточно благожелательно,-- чтобы ты рассказал нам, что произошло с тобой с того времени, как ты исчез десять дней .
  • Просто известная ему история прошлого изобиловала чудесами, вполне сравнимыми с любым эпизодом из истории Олвина.
  • Алистра ушла от Джизирака в состоянии, близком к зарождающемуся отчаянию.
  • Lista filme Încearcă și : - trofeea.ro
  • Descarcă revista în format PDF - idea
  • Full text of " Pierre Hadot Ce Este Filosofia Antica"

Publicatæîn Arts Magazine în decembrieultima dintre ele este o lucrare — necunoscutæ celor mai mulfli øi multævreme nerecunoscutæ — ce accentueazæ în mod programatic contingenfla øi contextualitatea structuralæ, formulîndîntrebæri esenfliale despre prezentare øi distribuflie, despre public øi auctorialitate. În acelaøi timp, lucrarealega estetica minimalistæ ezotericæ øi autoreflexivæ a permutærii de o perspectivæ asupra arhitecturii culturiide masæ redefinind, prin aceasta, moøtenirea artei pop.

Detaøarea minimaliøtilor de orice reprezentare a experienfleisociale contemporane, asupra cæreia a insistat arta pop, chiar dacæ furtiv, a provenit din încercarea lorde a construi modele de semnificaflie øi experienflæ vizualæ care juxtapuneau reducflia formalæ cu un model structuraløi fenomenologic de percepflie. Dimpotrivæ, opera lui Graham pleda pentru o analizæ a semnificafliei vizualecare defineøte semnele atît cafiind constituite structural în interiorul relafliilor din sistemul limbajului, cît øi ca avîndu-øi fundamentul în referentulexperienflei sociale øi politice.

În plus, concepflia dialecticæ a lui Graham despre reprezentarea vizualæ demolaîntr-o manieræ polemicæ diferenfla dintre spafliile de producflie øi cele de reproducere ceea ce urma sæ numeascæSeth Siegelaub, îninformaflii primare øi secundare.

Astfel, chiar atunci cîndpretindea cæ dislocæ formalismul lui Greenberg øi Fried, el actualiza, de fapt, proiectul modernist al autoreflexivitæflii.

Altfel spus, producflia artisticæ mai e încæ, pentru Kosuth, înrezultatul unei intenflii artisticecare se constituie, mai presus de toate, în autoreflecflie chiar dacæ acum e mai mult discursivæ decît perceptivæ,mai mult epistemologicæ decît esenflialistæ. Privilegierea axei literale în dauna axei referenfliale a limbajului vizual —aøa cum o læsase moøtenire estetica formalistæ a lui Greenberg — fusese contratæ în arta pop printr-o consacrareprovocatoare faflæ de iconografia culturii de masæ.

Apoi, atît minimalismul, cît Cauta? i o femeie irlandeza arta pop au subliniat permanentprezenfla universalæ a mijloacelor de reproducere industrialæ ca un cadru indepasabil ce condiflioneazæmijloacele artistice de producflie sau, altfel spus, au subliniat faptul cæ estetica de atelier fusese înlocuitæ ireversibilde o esteticæ a producfliei øi a consumului.

Lectura îngustæ pe care o opereazæ Kosuth asuprareadymade-ului e surprinzætoare pentru încæ un motiv. Înel susflinea explicit cæ intrase pentru primadatæ în contact cu opera lui Duchamp mai curînd prin intermediul lui Johns øi Morris decît printr-un studiu efectival scrierilor øi lucrærilor lui Duchamp.

Aøa cum am væzut, primele douæ faze ale receptærii lui Duchamp de cætre artiøtii americani de la începutul anilor Johns øi Rauschenberg pînæ la Warhol øi Morris, la începutul anilorau inaugurat, treptat, o întreagæserie de implicaflii ale readymade-urilor lui Duchamp. De exemplu, plasînd ceea ce fusese pînæ atunci un obiect cu caracteristici vizualediferite de cele aøteptate în contextul unei ambianfle artistice sau proclamînd, în calitate de artist, obiectuldrept un obiect de artæ, indiferent dacæ a fost sau nu într-o ambianflæ artisticæ.

Prin aceasta, teoria conceptualistæ timpurie nu doar cæ lasæ pe dinafaræ opera picturalæa lui Duchamp, ci, în plus, mai øi ignoræ lucræri cu adeværat fundamentale ca Three Standard Stoppagesca sæ nu mai pomenim de Marea sticlæ — sau de Etant données [Date fiind] — ,sau Boîte en valise [Cutie-valizæ], realizatæ în — Însæ ceea ce e øi mai grav e cæ lectura readymadeurilorbrute este, în ea însæøi, extrem de îngustæ, reducînd, de fapt, pur øi simplu, modelul readymade-ului lacel al propozifliei analitice.

Øi, lucrul cel mai important,dupæ Kosuth, aceasta înseamnæ cæ propozifliile artistice se constituie în negarea oricærei referenflialitæfli, fie eacea a contextului istoric al semnului artisticfie cea a funcfliei øi utilizærii sale sociale:Operele de artæ sînt propoziflii analitice. Adicæ, privite în contextul-lor-ca-artæ, ele nu furnizeazæ niciun felde informaflie despre nicio stare de fapt.

O operæ de artæ este o tautologie prin faptul cæ e o prezentarea intenfliei artistului, adicæ el spune cæ acea operæ de artæ anume este artæ, ceea ce înseamnæ cæ e o definifliea artei. Operele de artæ care încearcæ sæ ne spunæ cevadespre lume sînt Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating sæ eøueze.

Poate cæ unii vor încerca sæ susflinæ cæ, de fapt, cultul reînnoit al tautologiei pe care îl instituie Kosuth împlineøteproiectul simbolist. S-ar putea spune, de exemplu, cæ aceastæ reînnoire e urmarea logicæ a preocupærii exclusivea simbolismului pentru condifliile øi teoretizærile modurilor de concepere øi lecturare a artei. Un astfel deargument tot n-ar putea împiedica totuøi apariflia unor întrebæri privind cadrul istoric diferit în care un astfel decult trebuie sæ-øi gæseascæ propria determinare.

Încæ de la originile sale simboliste, teologia modernistæ a arteifusese dominatæ de o opoziflie polarizantæ. Fiindcæ o venerare religioasæ a formei plastice autoreferenfliale capuræ negaflie a gîndirii raflionaliste øi empiriste poate fi lecturatæ, în acelaøi timp, ca fiind nimic altceva decît înscriereaøi instrumentalizarea acelei ordini anume — chiar øi, sau mai ales, în negaflia sa — în domeniul esteticii înseøi aplicarea aproape imediatæ øi universalæ a simbolismului la cosmosul producfliei de mærfuri din secolul alXIX-lea e o bunæ dovadæ pentru aceasta.

Aceastæ dialecticæ a Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating sæ-øi cearæ drepturile istorice cu atît mai ræspicat în contextul contemporan postbelic. Pentru cæ, în condifliile unei fuziuni tot mai accelerate a industriei culturale cu ultimele bastioane ale uneisfere autonome a artei înalte, autoreflexivitatea a început tot mai mult øi inevitabil sæ se deplaseze de-a lungulgraniflei dintre pozitivismul logic øi campaniile publicitare.

Mai departe, drepturile øi rafliunea de a fi ale uneiclase de mijloc Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating recent consacrate, care øi-a atins deplina maturitate în aniiøi-ar putea asumaidentitatea esteticæ în chiar modelul tautologiei øi în estetica administrafliei care-o însoflesc.

Fiindcæ aceastæ identitateesteticæ e structuratæ, în mare mæsuræ, dupæ modelul identitæflii sociale a clasei, cu alte cuvinte, ca unace se ocupæ doar cu administrarea muncii øi producfliei în loc sæ producæ propriu-zis øi cu distribuirea mærfurilor.

Ajungînd sæ fie stabil instalatæ pe poziflia celei mai obiønuite øi mai puternice clase sociale din societateapostbelicæ, aceastæ clasæ e cea care, dupæ cum scria H. N-a fost întîmplætor faptul cæ un proiect literar atît deprofund pozitivist avea sæ serveascæ Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating, în America, ca un punct de plecare pentru arta conceptualæ.

Însæ,paradoxal, s-a întîmplat în exact acelaøi moment istoric ca funcfliile sociale ale principiului tautologic sæ-øidescopere cea mai lucidæ analizæ într-o examinare criticæ lansatæ în Franfla.

În primele scrieri ale lui Roland Barthes gæsim, concomitent cu le nouveau roman, o discuflie despre tautologic:Tautologia. Da, øtiu, cuvîntul nu este frumos.

Dar øi lucrul este foarte urît.

Elemente din Hafiz și Pușkin în povestirea Fata Căpitanului a lui Eliade

Însæ orice respingere a limbii este øi o moarte. Tautologia întemeiazæ o lume moartæ, o lume imobilæ. Însæ de astæ datæ, în loc sæ fie discutat ca formæ lingvisticæøi retoricæ, a fost analizat ca efect social general: atît ca reflex comportamental de nedepæøit, cît øi, odatæce exigenflele industriei culturale avansate adicæ publicitatea øi mass-media au fost instaurate sub forma culturiispectacolului, ca o condiflie universalæ a experienflei.

Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating Intalnire gratuita Corsica.

Ceea ce, desigur, ræmîne deschis discufliilor e mæsuraîn care arta conceptualæ de un anumit tip a împærtæøit aceste condiflii sau chiar le-a promulgat øi le-a implementatîn sfera esteticului — ceea ce ar explica astfel, probabil, prezenfla øi succesul sæu ulterior într-o lume a strategiilorpublicitare — sau, ca alternativæ, mæsura în care s-a înscris doar într-o logicæ inevitabilæ a unei lumiadministrate în întregime, aøa cum o definea termenul celebru al lui Adorno.

Astfel scria Guy Debord în Caracterul fundamental tautologic al spectacolului decurge din simplul fapt cæ mijloacele sale sînt în acelaøitimp scopul sæu.

Read the publication un obstacol, se izbesc de el §i se sparg, impra§tiind semintele.

În imperiul pasivitæflii moderne, el este soarele care nu apune niciodatæ. El acoperætoatæ suprafafla pæmîntului, scældîndu-se la nesfîrøit în propria-i glorie. Nu e deci surprinzætor cæ aceste douæ forme au fost cît se poate de ræspîndite în producfliapicturalæ øi sculpturalæ de la începutul øi mijlocul deceniului øapte.

Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating Femeie catolica intalnire Lyon

Acesta a fost momentul în care o riguroasæautoreflexivitate s-a orientat spre examinarea limitelor tradiflionale ale obiectelor sculpturale moderniste, totaøa cum o reflecflie fenomenologicæ asupra spafliului vizualitæflii insista asupra reîncorporærii parametrilor arhitecturaliîn conceperea picturii øi a sculpturii.

Atît de profund au pætruns pætratul øi cubul în vocabularul sculpturii minimaliste, încît, înLucy Lipparda publicat un chestionar care examina rolul acestor forme, øi pe care îl fæcuse sæ circule printre numeroøi artiøti. În ræspunsul sæu la chestionar, Donald Judd, într-una din multiplele sale tentative de-a Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating morfologia minimalismuluipornind de la cercetæri similare asupra avangardei istorice din prima parte a secolului XX, a înfæfliøatdimensiunea agresivæ a gîndirii tautologice deghizatæ în pragmatism, aøa cum se întîmpla, în general, în cazulsæucontestînd, pur øi simplu, cæ vreo semnificaflie istoricæ ar putea fi inerentæ formelor geometrice sau stereometrice:Nu cred cæ e nimic special la pætrate, pe care nu le utilizez, sau la cuburi.

Nu au, cu siguranflæ, nicio semnificaflieintrinsecæ sau vreo superioritate oarecare. Øi totuøi, e ceva: cuburile sînt mult mai uøor de fæcut decît sferele. Calitatea principalæ a formelor geometrice e cæ nu sînt organice, aøa cum e, altminteri, orice artæ. Oformæ care sæ nu fie nici geometricæ, nici organicæ ar fi o mare descoperire.

Tocmai în acest mod începîndcu Pætratul negru al lui Malevici, dinpætratul se indicæ færæ încetare pe sine: ca perimetru spaflial, ca plan,ca suprafaflæ øi, simultan, ca suport.

Descarcă revista în format PDF - idea

Aceastæ tranziflie s-a Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating în cadrul artei protoconceptuale de la începutul øi mijlocul anilor printr-unnumær relativ Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating de operaflii pictoriale specifice. A fost realizatæ, în primul rînd, prin accentuarea opacitæfliipicturii.

Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating Ocazional Dating Site Burkinabe

Statutul de obiect al structurii picturale putea fi subliniat unificîndu-i øi omogenizîndu-i suprafafla prinmonocromie, texturæ serializatæ øi structuræ compoziflionalæ cadrilatæ; sau putea fi scos în evidenflæ obturînd literalmentetransparenfla spaflialæ a unei picturi, prin simpla modificare a suportului sæu material: transpunîndu-lde pe pînzæ pe o flesæturæ nefixatæ pe øasiu sau pe metal.

Acest tip de investigare a fost dezvoltat sistematic înpicturile protoconceptuale ale lui Robert Ryman, de pildæ, care a folosit fiecare din aceste posibilitæfli separatsau în diferite combinaflii, de la începutul pînæ la mijlocul anilor ; sau, dupæîn picturile lui RobertBarry, Daniel Buren øi Niele Toroni. În al doilea rînd — printr-o contramiøcare øi inversiune directæ a primeia —, statutul de obiect putea fi atins accentuînd,într-o manieræ literalæ, transparenfla picturii. Acest lucru implica instituirea unei dialectici între suprafaflapicturalæ, cadru øi suport arhitectural, fie printr-o deschidere literalæ a suportului pictural, ca în primele Structuresale lui Sol LeWitt, fie prin inserflia unor suprafefle transparente sau translucide în cadrul convenflional alprivirii, ca în picturile de fibre de sticlæ ale lui Ryman, în primele picturi de nailon ale lui Buren sau în panourilede sticlæ încadrate în metal ale lui Michael Asher øi Gerhard Richter, ambele realizate între øi Sauca în opera timpurie a lui Robert Barry cum ar fi lucrarea sa Painting in Four Parts dindin Colecflia FER ,unde obiectele pætrate, monocrome de pînzæ pæreau sæ-øi asume acum rolul unei simple demarcaflii arhitecturale.

Funcflionînd ca obiecte picturale descentrate, ele delimiteazæ spafliul arhitectural exterior într-o manieræanalogæ compozifliilor seriale sau centrale din primele lucræri minimaliste, care încæ mai defineau spafliul sculpturalsau pictural intern.

Ori ca în pînza pætratæ a lui Barrycare trebuie plasatæ exact la mijlocul pereteluice are o funcflie arhitecturalæ de sprijin, øi în care lucrarea e conceputæ astfel încît sæ deplaseze lectura sade la un obiect pictural centrat, unificat, înspre o experienflæ a contingenflei arhitecturale, încorporînd astfel femei divortate care cauta barbati din drobeta turnu severin øi supradeterminante ale plasærii curatoriale øi ale convenfliilor instalafliei dezavuate, de obicei,în picturæ øi sculpturæ în concepflia lucrærii înseøi.

Toate acestea dincolo de împærtæøirea unei evidente morfologii a cubului s-au angajat într-o dialecticæa opacitæflii øi transparenflei sau în sinteza acestei dialectici în reflectarea în oglindæ, aøa cum se întîmpla în MirroredCubes a lui Morris sau în variafliile estetizate ale temei executate de Larry Bell.

Odatæ angajate în dialecticasuprafeflei øi a cadrului øi în aceea a obiectului øi a recipientului arhitectural, ele au dislocat raporturile tradiflionaledintre figuræ øi fond. Desfæøurarea unora sau a tuturor acestor strategii sau, în majoritatea cazurilor, a diferitelor lor combinaflii încontextul artei minimaliste øi postminimaliste, adicæ pictura øi sculptura protoconceptualæ, a avut ca rezultat oserie de obiecte hibride.

Acestea nu mai corespundeau niciuneia din categoriile tradiflionale de atelier øi nicinu mai puteau fi identificate ca decoraflii Marc Parmentier Autor al filosofiei site- urilor de dating sau în relief — aceøtia fiind termenii de compromis folosiflide obicei pentru a crea o punte între aceste categorii. Astfel, aceste obiecte demarcau un alt spectru al reorientæriiînspre arta conceptualæ.